Documentat
Hrisovul din 1459, biserica curții și fundațiile scoase la lumină de săpături. Cele mai vechi ziduri de pe amplasament datează din secolul al XIV-lea, dinainte ca orașul să apară în scris.
02Locurile BUCARESDAVA
Centrul politic din care Bucureștiul intră pentru prima dată în documentele păstrate, la 20 septembrie 1459.
01Istoria
La 20 septembrie 1459, Vlad al III-lea, domnitorul rămas în memorie drept Vlad Țepeș, a emis un hrisov în slavonă din cetatea București. Este cel mai vechi document cunoscut care numește orașul. Săpăturile de pe amplasament au găsit de atunci fundații din secolul al XIV-lea și porțiuni de zid din vremea domniei lui, 1456–1462.
Un secol mai târziu, Mircea Ciobanul a refăcut curtea ca palat domnesc și a ctitorit biserica ei, cu hramul Buna Vestire, care se păstrează și azi. Trupele otomane au incendiat curtea în 1595. Matei Basarab a refăcut-o, iar sub Constantin Brâncoveanu, care a domnit între 1688 și 1714, a ajuns la cea mai mare întindere, de aproximativ 25.000 de metri pătrați.
Un incendiu în 1718, un cutremur în 1738 și războiul din 1768–1774 au lăsat-o grav avariată. În 1775–1776, Alexandru Ipsilanti și-a ridicat o nouă reședință pe Dealul Spirii, iar clădirile vechi au început să fie numite Curtea Veche. În 1798, Constantin Hangerli le-a scos la licitație.
Vlad al III-lea emite primul hrisov care numește Bucureștiul.
Mircea Ciobanul reface curtea și ctitorește biserica ei.
Trupele otomane incendiază curtea.
Sub Brâncoveanu, curtea ajunge la cea mai mare întindere.
Domnii se mută la curtea nouă de pe Dealul Spirii.
Constantin Hangerli scoate la licitație curtea veche.
02Trei feluri de a-l citi
Hrisovul din 1459, biserica curții și fundațiile scoase la lumină de săpături. Cele mai vechi ziduri de pe amplasament datează din secolul al XIV-lea, dinainte ca orașul să apară în scris.
Bucureștiul și-ar trage numele de la Bucur, cioban în cele mai multe variante, haiduc sau domn în altele. Multă vreme s-a crezut că povestea apare abia în secolul al XIX-lea, până când a ieșit la iveală un manuscris din 1761 al misionarului Blasius Kleiner, în care era deja consemnată.
Capitolul II se petrece în 1459, anul în care orașul intră în documente. Curtea este locul unde a fost scris acel document.
03Astăzi
Ruinele palatului, cu fundațiile din secolul al XIV-lea și zidurile din vremea lui Vlad, alcătuiesc muzeul în aer liber Curtea Veche, pe strada Franceză. Muzeul a fost închis în noiembrie 2015 pentru consolidare și restaurare. Biserica curții, de alături, este în continuare deschisă, iar Hanul lui Manuc, construit în 1808, se află peste drum.
